Īn fig.1.13 este
prezentată o secţiune longitudinală prin structura unei diode de
putere, grosimile straturilor fiind cele tipice.Stratul p+, numit stratul
anodului, este īnalt impurificat, 1019/cm3,
iar stratul n+, numit
stratul catodului, tot cu 1019/cm3. Stratul n-, cu o impurificare
redusă,1014/cm3 , are rolul discutat īn capitolul
anterior, grosimea d fiind
variabilă, īn funcţie de tensiunea inversă necesară. Simbolul
diodei, acelaşi cu al diodei de semnal, este prezentat in fig.1.14, cei
doi electrozi, anod şi catod, fiind simbolizaţi prin literele A, respectiv K.
Caracteristica statică
reprezintă dependenţa dintre curentul care trece prin diodă īn
funcţie de tensiunea la bornele acesteia. Caracteristica are două
ramuri: īn cadranul unu pentru polarizare directă şi īn cadranul trei
pentru polarizare inversă (fig.1.15).Pentru polarizarea directă, ca
urmare a prezenţei stratului n-,
caracteristica statică se aproximează printr-o dreaptă pentru
tensiuni vF > VTo, VTo fiind
numită tensiune de prag. Ea reprezintă tensiunea peste valoarea
căreia se amorsează conducţia prin diodă. Pentru
majoritatea diodelor de putere 0,7 £VTo £ 1V, sensibil mai mare ca la o
joncţiune pn obişnuită. Porţiunea
pentru tensiuni v £ VTo nu
interesează d.p.d.v. al aplicaţiilor. Un punct de funcţionare
oarecare F este caracterizat prin
perechea IF şi VF interesānd īn
aplicaţii din două considerente. Primul se referă la căderea de tensiune pe diodă, care,
pentru variaţii ale curentului īn limite admisibile, poate căpăta
valori maxime de 1,4
1,6 V, indicānd faptul că modificarea căderii
de tensiune VF este
relativ redusă, iar rezistenţa diodei īn sens direct redusă ca
valoare , de ordinul mW. Cel de al doilea aspect se referă la pierderea de putere īn
diodă
(1.9)
care va determina regimul termic al
joncţiunii. Ecuaţia indică faptul că regimul termic este
determinat esenţial de curentul iF
prin dioda, īntrucāt vF
se modifică relativ puţin.
Ramura caracteristicii statice pentru polarizare inversă este
caracterizată prin două mărimi. Pentru
, curentul invers prin diodă are o valoare
constantă, IRM ,
fiind determinat de curentul invers de saturaţie. Valoarea acestui curent
depinde de mărimea diodei, avānd valori de la zeci de mA pānă
la zeci de mA, IRM fiind
cu atāt mai mare cu cāt curentul nominal al diodei este mai mare.
Corespunzător valorii IRM,
rezistenţa īn sens invers, ROFF
, are valori de ordinul zecilor de MW. Atingerea tensiunii VBR,
tensiune de prăbuşire inversă, conduce la deteriorarea
ireversibilă a diodei.Rezultă că la polarizarea inversă
puterea disipată pe diodă este nesemnificativă, īn timp ce
inegalitatea
este esenţială
pentru integritatea diodei. La nivelul caracteristicii ideale,diodă
fără pierderi, fig.1.16, dioda se comportă ca un īntreruptor
ideal, pentru v > 0 fiind īnchis,
iar pentru v < 0 fiind deschis. In
aplicaţiile din electronica de putere, unde curenţii şi
tensiunile sunt de ordinul sutelor sau miilor de amperi şi volţi, caracteristica
ideală aproximează destul de bine caracteristica reală.
Comutaţia cuprinde două regimuri: trecerea din stare
blocată īn stare de conducţie şi invers. Variaţiile
curentului iF şi tensiunii vF īn funcţie
de timp pentru aceste regimuri reprezintă caracteristicile dinamice ale
diodei. Caracteristicile de comutaţie interesează din următoarele
motive:
·
mărimea timpului de intrare īn conducţie,
notat prin tON, şi a
timpului de ieşire din conducţie (blocare), tOFF;
·
apariţia supratensiunilor sau
supracurenţilor ;
·
pierderile de putere īn diodă generate
de aceste regimuri.
..................