1.2      DIODA SEMICONDUCTOARE DE PUTERE.

1.2.1      STRUCTURĂ.


              Īn fig.1.13 este prezentată o secţiune longitudinală prin structura unei diode de putere, grosimile straturilor fiind cele tipice.Stratul p+, numit  stratul anodului, este īnalt impurificat,  1019/cm3, iar stratul n+, numit stratul catodului, tot cu 1019/cm3. Stratul n-, cu o impurificare redusă,1014/cm3 , are rolul discutat īn capitolul anterior, grosimea d fiind variabilă, īn funcţie de tensiunea inversă necesară. Simbolul diodei, acelaşi cu al diodei de semnal, este prezentat in fig.1.14, cei doi electrozi, anod şi catod, fiind simbolizaţi prin literele A, respectiv K.

1.2.2      CARACTERISTICA STATICĂ.

              Caracteristica statică reprezintă dependenţa dintre curentul care trece prin diodă īn funcţie de tensiunea la bornele acesteia. Caracteristica are două ramuri: īn cadranul unu pentru polarizare directă şi īn cadranul trei pentru polarizare inversă (fig.1.15).Pentru polarizarea directă, ca urmare a prezenţei stratului n-, caracteristica statică se aproximează printr-o dreaptă pentru tensiuni vF > VTo, VTo fiind numită tensiune de prag. Ea reprezintă tensiunea peste valoarea căreia se amorsează conducţia prin diodă. Pentru majoritatea diodelor de putere 0,7 £VTo £ 1V, sensibil mai mare ca la o joncţiune pn obişnuită. Porţiunea pentru tensiuni v £ VTo nu interesează d.p.d.v. al aplicaţiilor. Un punct de funcţionare oarecare F este caracterizat prin perechea IF şi VF interesānd īn aplicaţii din două considerente. Primul se referă la  căderea de tensiune pe diodă, care, pentru variaţii ale curentului īn limite admisibile, poate căpăta valori maxime de 1,4 … 1,6 V, indicānd faptul că modificarea căderii de tensiune VF este relativ redusă, iar rezistenţa diodei īn sens direct redusă ca valoare , de ordinul mW. Cel de al doilea aspect se referă la pierderea de putere īn diodă

                                                                                                                                    (1.9)

care va determina regimul termic al joncţiunii. Ecuaţia indică faptul că regimul termic este determinat esenţial de curentul iF prin dioda, īntrucāt vF  se modifică relativ puţin.

Ramura caracteristicii statice pentru polarizare inversă este caracterizată prin două mărimi. Pentru , curentul invers prin diodă are o valoare constantă, IRM , fiind determinat de curentul invers de saturaţie. Valoarea acestui curent depinde de mărimea diodei, avānd valori de la zeci de mA pānă la zeci de mA, IRM fiind cu atāt mai mare cu cāt curentul nominal al diodei este mai mare. Corespunzător valorii IRM, rezistenţa īn sens invers, ROFF , are valori de ordinul zecilor de MW. Atingerea tensiunii VBR, tensiune de prăbuşire inversă, conduce la deteriorarea ireversibilă a diodei.Rezultă că la polarizarea inversă puterea disipată pe diodă este nesemnificativă, īn timp ce inegalitatea  este esenţială pentru integritatea diodei. La nivelul caracteristicii ideale,diodă fără pierderi, fig.1.16, dioda se comportă ca un īntreruptor ideal, pentru v > 0 fiind īnchis, iar pentru v < 0 fiind deschis. In aplicaţiile din electronica de putere, unde curenţii şi tensiunile sunt de ordinul sutelor sau miilor de amperi şi volţi, caracteristica ideală aproximează destul de bine caracteristica reală.

1.2.3      CARACTERISTICI DINAMICE.

              Comutaţia cuprinde două regimuri: trecerea din stare blocată īn stare de conducţie şi invers. Variaţiile curentului iF  şi tensiunii vF  īn funcţie de timp pentru aceste regimuri reprezintă caracteristicile dinamice ale diodei. Caracteristicile de comutaţie interesează din următoarele motive:

·        mărimea timpului de intrare īn conducţie, notat prin tON, şi a timpului de ieşire din conducţie (blocare), tOFF;

·        apariţia supratensiunilor sau supracurenţilor ;

·        pierderile de putere īn diodă generate de aceste regimuri.

              ..................